Ziua Internațională a Astronomiei

Ziua Internaţională a Astronomiei este o manifestare care a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în anul 1973 pentru a atrage atenţia publicului asupra acestei ştiinţe. Totodată, reprezintă momentul în care astronomii amatori şi profesionişti se reunesc pentru a împărtăşi din informaţiile şi cunoştinţele lor despre astronomie şi pentru a oferi tuturor celor interesaţi posibilitatea de a observa în mod direct frumuseţile bolţii cereşti. Nu există însă o dată fixă pentru ziua astronomiei. Aceasta este sărbătorită de două ori în fiecare an, primăvara și toamna. Ziua Astronomiei are loc în luna aprilie sau mai (primăvara) și septembrie sau octombrie (toamna), în weekendul cel mai apropiat de faza de Primul Pătrar a Lunii. 

În 2015 Ziua Astronomiei are loc pe 25 aprilie și 19 septembrie, iar în următorii ani după cum urmează: 2016 - 14 mai și 8 octombrie, 2017 - 29 aprilie și 30 septembrie, 2018 - 21 aprilie și 13 octombrie, 2019 - 11 mai și 5 octombrie și 2020 - 2 mai și 26 septembrie. Pe 25 aprilie 2015 se vor observa Soarele, Luna, planetele Mercur, Marte, Venus si Jupiter si constelatiile mai stralucitoare. Prin telescop se vor vedea: petele solare, craterele si relieful lunar, faza lui Venus, benzile din atmosfera lui Jupiter, dar si satelitii galileeni Io, Europa, Ganymede si Callisto, dar si cateva obiecte deep-sky (roiuri stelare, nebuloase si galaxii) vizibile. Orasele din Romania unde se organizeaza Ziua Astronomiei, cu linkuri catre mai multe informatii le gasiti pe site-ul AstroInfo aici...

Deviza Zilei Internaţionale a Astronomiei este “Bringing Astronomy to People!”, adică “Să aducem astronomia aproape de oameni!”. Este momentul în care cluburile şi societăţile de astronomie din întreaga lume organizează diferite manifestări şi activităţi pentru publicul larg.

De obicei manifestările dedicate Zilei Astronomiei se desfăşoară în parcuri, piețe sau centre comerciale. În timpul zilei se fac observații asupra Soarelui, iar după căderea nopții se observă Luna şi planetele vizibile în acel moment.

Atracţia unică pe care o oferă astronomia este extrem de dificil de comunicat, fiind însă foarte uşor de înţeles printr-o experienţă directă fără a fi explicată sau definită într-un mod precis. Farmecul astronomiei este atât de natură intelectuală cât şi estetică, combinând fiorul explorării şi descoperirii, şi simpla plăcere de a privi cerul şi de a admira frumuşeţile acestuia. Totodată, oferă privilegiul deloc de neglijat, de a adăuga câte ceva cunoştinţelor şi înţelegerii omeneşti.

Astronomia este poate singura ştiinţa în care amatorii au adus şi pot aduce şi astăzi contribuţii la fel de mari ca profesioniştii. Este nevoie doar de pasiune şi curiozitate; restul vine de la sine.

Ne-am obişnuit, mulţi dintre noi, să urmărim cu interes şi plăcere diferitele documentare de la televizor, care ne prezintă lumea de deasupra noastră. Dacă avem ocazia şi dispoziţia, putem găsi cu ajutorul Internet-ului o mulţime de informaţii din domeniul astronomiei, presărate cu imagini care ne taie răsuflarea prin frumuseţea lor. Şi totuşi, nimic nu se compară cu momentul în care ajungi să priveşti pentru prima dată printr-un binoclu sau prin telescop un roi stelar, o galaxie, sateliţii şi benzile lui Jupiter sau inelele lui Saturn. Şi acesta este doar începutul...

Ziua Astronomiei (Astronomy Day) este o iniţiativă a Astronomical League, cea mai mare federaţie de astronomi amatori din lume şi care reuneşte majoritatea organizaţiilor de astronomi amatori din SUA.